PĂMÂNTUL – componentă vitală a siguranţei naţionale

 

PETIŢIE

adresată

PARLAMENTULUI ŞI GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

Prin această Petiţie cerem în mod ferm clarificarea situaţiei terenurilor agricole, a României, stoparea fenomenului de acaparare şi exploatare necontrolată a acestora.

Cerem oprirea fenomenului de deşertificare a României, manifestat în ultimii 24 ani şi prin exploatarea intesivă a terenurilor agricole, în multe cazuri total necorespunzătoare.

Sunt aspecte grave care, în acest moment, afectează cât se poate de serios ecosistemul românesc şi european şi aduce prejudicii majore sănătăţii poporului român, securităţii noastre naţionale.


Amintim faptul că în Tratatul de Bază al Uniunii Europene la art.4 alineat (2) se specifică foarte clar:

„Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Aceasta respectă funcțiile esențiale ale statului și în special pe cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale. În special, securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru”.

Considerăm, că ţara noastră încalcă grav acest articol fiind cât se poate de evident faptul că, în acest moment, securitatea alimentară, economică, demografică, de mediu şi sanitară a ţării, (asta dacă le amintim doar pe cele care au o strânsă legătură cu domeniul vizat de noi în acest document) nu pot fi asigurate în mod exclusiv de către Statul român. Iar una dintre principalele cauze, este dezastrul din agricultură produs atât prin vânzarea excesivă şi iresponsabilă a terenurilor agricole către străini, dar şi către unii afacerişti locali, fără scrupule, din zona imobiliară şi nu numai, cât şi prin exploatarea total necorespunzătoare a acestor terenuri, în cele mai multe dintre cazuri.

Pentru asta, în virtutea art. 51 din Constituţia României, dar şi al   art. 55 alineat (1), noi cetăţenii acestei ţări, semnatari ai acestei petiţii, cerem în mod ferm rezolvarea imediată şi transparentă a problemelor grave existente în agricultura românească, prin:

1.  Instituirea unui Moratoriu Naţional de suspendare a Legii 17/2014 timp de 6 luni;

2.  Oprirea, în această perioadă, a vânzării terenurilor agricole, organizarea unei dezbateri publice în urma căreia Legea 17/2014 să fie amendată, în mod consistent, prin introducerea unor reglementări restrictive aspre, similare cu cele existente în Legile omonime din Germania, sau Polonia, spre exemplu. Toate aceste noi reglementări solicităm a fi realizate în urma unor dezbateri publice serioase şi transparente;

3.  Elaborarea urgentă a unui Proiect de Lege Unitară aAgriculturii, în urma unei ample dezbateri plubice. În viitoarea Lege, cerem să se regăsească toate cele necesare dezvoltării sustenabile şi durabile a agriculturii româneşti (inclusiv reglemetările în ceea ce priveşte vânzarea terenurilor agricole).

4. Cerem demararea tuturor celor necesare pentru transformarea treptată (în maxim 10 ani) a agriculturii româneşti într-o agricultură exclusiv organică.

5.  Reducerea imediată şi semnificativă, cu minim 50%, a emisiilor de nitrați și a utilizării de îngrășăminte artificiale;

6.  Reanalizarea şi revizuirea actelor în baza cărora s-au făcut retrocedările în sectorul agricol, anularea acelora care sunt dovedite a fi ilegale, naţionalizarea suprafeţelor de teren dobândite ilicit, pedepsirea celor vinovaţi.

 

EXPUNERE DE MOTIVE

– sinteză –

„Purtătorii conştiinţei istorice au datoria să stabilească şi să impună păstrarea şi valorificarea pământului, ca sursă esenţială a securităţii şi siguranţei alimentare, ca izvor de existenţă a generaţiilor de astăzi şi a celor de mâine.”  Academia Română: Punct de vedere cu privire la vânzarea terenurilor agricole

„Amplificarea volumului tranzacţiilor de pe piaţa funciară românească are loc în contextul în care preţurile practicate în ţara noastră sunt mult mai reduse decât preţurile europene, făcând astfel foarte atractive terenurile agricole pentru capitalul străin, reprezentat atât de persoane fizice cât şi de persoane juridice, inclusiv fonduri de investiţii” – Academia Română: Punct de vedere cu privire la vânzarea terenurilor agricole.

„Terenurile agricole reprezintă una dintre cele mai importante resurse naturale ale României şi gestionarea lor responsabilă reprezintă o garanţie pentru securitatea alimentară a generaţiilor care vor urma”. Academia Română: Punct de vedere cu privire la vânzarea terenurilor agricole.

Marele agronom român Gheorghe Ionescu-Şişeşti spunea: „Pământul este bogăţia principală a României. Dar… nu este o comoară nesecată, un bun inalterabil. Avem datoria să-l păstrăm şi să-l îngrijim, ca să rămână mereu izvorul de viaţă şi mijlocul de existenţă al poporului român”.

„Terenurile nu reprezintă o marfă comercială care să poată fi fabricată în cantități mai mari. Pământul este o resursă finită, motiv pentru care el nu ar trebui să se supună normelor tipice ale pieței”.  Punctul de vedere al Comitetului Economic şi Social Eurupean (CESE).

„Fenomenul concentrării unor suprafețe mari de teren în mâinile unor mari investitori neagricoli și ale marilor companii agrare reprezintă o amenințare gravă (…). Punctul de vedere al Comitetului Economic şi Social Eurupean (CESE).

„Terenurile agricole constituie baza pentru producția alimentară, formând, prin urmare, o condiție prealabilă necesară pentru asigurarea securității alimentare”. Punctul de vedere al Comitetului Economic şi Social Eurupean (CESE).

„Produsele alimentare și culturile de materie primă cultivate pe terenurile achiziționate sunt exportate în special în țările de origine ale investițiilor. Numai o mică parte a acestor culturi este destinată piețelor interne. Prin urmare, securitatea alimentară este invers proporțională cu gradul de acaparare a terenurilor”   Punctul de vedere al Comitetului Economic şi Social Eurupean (CESE).

Într-un studiu realizat de către Transnational Institute (prin Sylvia Kay, Jonathan Peuch, Jennifer Franco) pentru Parlamentul European din mai 2015 referitor la acapararea terenurilor agricole la nivel european, printre altele, se arată:

„În Polonia, statisticile oficiale par să indice că problema acaparării de terenuri agricole este relativ minoră. Între 1999 și 2005, cetățenii străini au achiziționat aproximativ 1400 ha de teren, adică mai puțin de 1% din totalul suprafeței agricole (…).

În Slovacia, unde cetățenii străini pot cumpăra terenuri agricole prin crearea unei entități juridice, aceștia dețin aproximativ 20 000 ha, adică 1% din suprafața agricolă utilizată (…).

În Republica Cehă, potrivit unui sondaj efectuat de către Uniunea Întreprinderilor Agricole din Cehia, cetățenii străini aveau în proprietate, în 2006, 90 000 ha de teren agricol (reprezentând 2,1% din totalul suprafeței agricole).

În Lituania, experții estimează că în 2007 cetățenii străini dețineau între 12 000 și 15 000 ha de terenuri agricole (adică aproximativ 0,5% din total), 10 000-12 000 ha fiind posedate de circa 30 de persoane juridice străine, iar alte 1 000-3 000 ha de aproximativ 20 de persoane fizice.

Potrivit informațiilor furnizate de cartea funciară din Letonia, în 2005 și în 2006 s-au derulat în această țară 427, respectiv, 512 de tranzacții cu terenuri la care a participat un cetățean străin. Aceste cifre reprezintă aproximativ 2% din vânzările care au avut loc în anii respectivi”.
(Document intitulat „Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE”, pag. 18-19).

Potrivit studiului elaborat de acelaşi International Institute pentru Parlamentul European, se recomandă Uniunii Europene să permită statelor membre o mai mare libertate de reglementare a tranzacțiilor cu privire la terenurile agricole de pe teritoriul lor și să solicite Curții Europene de Justiție să dea curs unei mai mari flexibilități în interpretarea principiului liberei circulații a capitalurilor.

Ar trebui adâncite și extinse restricțiile justificabile la libera circulație a capitalurilor, în spiritul obiectivelor politice solide care sunt de interes public, pentru a permite statelor membre să dețină mai mult control, în această direcţie, printr-o mai mare capacitate de reglementare.

Iată şi un articol din presa internă, unul edificatoriu în ceea ce priveşte necesitatea rezolvării gravei probleme a terenurilor agricole.
http://www.cunoastelumea.ro/ar-sustine-oare-romanii-uun-moratoriu-de-suspendare-a-legii-vanzarii-pamantului-catre-straini-acum-cand-groparii-gliei-romanesti-se-intorc-la-guvernare/

Noi vă consultăm şi apoi ACŢIONĂM.
Şi ca să reuşim este nevoie să fim IMPREUNĂ!

Semnaţi PETIŢIA!