PROGRAM DE RENAŞTERE NAŢIONALĂ

 

Asociaţia Mişcarea Focul Dacic, conform scopului său, renaşterea naţiunii, a hotărât să declanşeze intense acţiuni civice menite să trezească conştiinţa naţională a poporului său.
A decis să cheme la unitate naţională întregul neam românesc, toţi patrioţii acestei ţări, pentru ca împreună să pornim pe drumul izvăbirii noastre şi a ridicării ţării din mocirla în care a fost târâtă de mai toţi cei care au condus-o la nivel local sau naţional.
Articolele din acest Program vor deveni obiective fundamentale pentru toţi membrii Mişcării Focul Dacic.
Programul în sine, va deveni Lege pentru fiecare dintre noi. Asta, după ce va ajunge la o formă finală, în urma supunerii lui unor dezbateri publice consistente şi bineînţeles, numai după ce va fi aprobat de Adunarea Generală a membrilor asociaţi.
Asteptam opiniile, corecţiile, sau adăugirile d-stră pe… foculdacic@yahoo.com

 

PROGRAM DE RENAŞTERE NAŢIONALĂ

Obiectivele cuprinse în articolele acestui Program sunt stabilite pe termen scurt, mediu şi lung şi opiniem că ele, dacă va exista voinţă politică şi mai ales voinţa naţională necesară, pot fi realizate, în totalitate până în anul 2030

Art. 1 Redobândirea identităţii naţionale.

Fără trecut nu există prezent și fără prezent nu există viitor. Prin urmare, dacă nu ne vom cunoaște rădăcinile și nu le vom preţui, vom fi ca o frunză în vânt în această lume, vom trăi un prezent iluzoriu fără consistență materială și spirituală, vom avea un viitor fără strălucire. Prin urmare, considerăm că redobândirea dar şi consolidarea identităţii naţionale este absolut necesară realizării renaşterii naţiunii prin urmare, susţinem orice program în acest domeniu care are în componenţa sa următoarele criterii:

1. Scoaterea la lumină a adevăratei istorii a neamului nostru şi educarea tinerei generaţii în direcţia conştientizării descendenţei noastre traco-geto-dacică.
2. Editarea şi tipărirea unei cărţi de istorie a naţiunii, care să reflecte adevărul despre trecutul nostru.
3. Promovarea tradiţiilor noastre naţionale, a tezaurului folcloric autohton.
4. Dezvoltarea şi încurajarea practicării artei şi meşteşugurilor străbune, atât la sate cât şi la oraşe.
5. Protejarea şi valorificarea, din punct de vedere istoric, cultural, arheologic, a patrimoniului naţional.
6. Schimbarea imnului naţional cu un alt imn care să reflecte adevărata identitate şi simţire a naţiunii noastre – referendum naţional.
7. Revenirea ţării la vechiul său nume, Dacia – referendum naţional.

Art. 2 Revizuirea Constituţiei.

Constituţia României trebuie să răspundă, în mod prioritar, nevoilor naţiunii, ţării şi poporului român. Revizuirea ei trebuie realizată de către o comisie naţională constituantă, alcătuit din cei mai buni specialişti ai tuturor domeniilor de activitate, jurişti de prestigiu specializaţi în drept constituţional, patrioţi de o înaltă competenţă morală şi profesională. Susţinem orice proiect de revizuire a Constituţiei care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Adevărul, dreptatea, cinstea, moralitatea, echitatea, competenţa, munca, respectul şi iubirea faţă de ţară, faţă de simbolurile naţionale, suveranitatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitatea ţării, suveranitatea, solidaritatea şi unitatea poporului, inalienabilitatea teritoriului sunt principii de esenţă ale societăţii româneşti, sunt ocrotite de lege şi nu sunt negociabile în nicio situaţie.
2. Familia este celula de bază a societăţii, este alcătuită din soţi de sex opus, este întemeiată pe deplina egalitatea a acestora, pe dreptul și obligaţia lor de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor aflaţi sub tutela lor. Este susţinută şi apărată de lege.
3. Suveranitatea poporului este garantată şi ocrotită de Constituţie, de toate legile ţării.
4. Referendumul naţional care a strâns numărul necesar de semnături valabile, se programează în maxim 90 de zile fără a mai fi nevoie de aprobarea Parlamentului.
5. Decizia poporului luată prin referendum naţional se transformă automat în lege şi se pune de îndată în executare.
6. Cetăţenia română se dobândeşte prin naştere şi se pierde numai atunci când persoana în cauză solicită şi primeşte o altă cetăţenie.
7. Învăţarea şi protejarea limbii române este obligatorie pentru toţi cetăţenii României.
8. Singura limbă folosită, în instituţiile Statului, în mass-media, în toate documentele oficiale publice sau private, precum şi pe toate inscripţiile stradale, este limba română.
9. Educația, sănătatea, agricultura, industria grea, sistemul energetic, transporturile, infrastructura căilor de comunicaţie, telecomunicaţiile, cercetarea, resursele naturale ale ţării, terenurile agricole şi terenurile forestiere, fac parte integrantă din sistemului de siguranță națională.
10. Economia României este o economie de piaţă distributivă, în zona profiturilor realizate prin exploatarea proprietăţii publice, a resurselor naturale.
11. Bunurile proprietate publică, resursele natural, sunt inalienabile, indivizibile, inamovibile şi imprescriptibile.
12. Proprietatea publică, resursele natural, se află în indiviziune egală şi anonimă a tuturor cetăţenilor români cu domiciliul în ţară, indiferent de vârstă.
13. Proprietatea publică, resursele natural, se exploatează doar de companii private sau de stat cu capital 100% românesc sau de companii mixte în care partea română are, în mod obligatoriu şi constant, minim 60%.
14. Resursele natural ale ţări nu pot constituii o marfă şi nici capital, prin urmare ele nu pot fi obiect de negociere în nici un fel de tratat intern sau extern atunci când este vorba despre controlul asupra lor, control care trebuie să aparţină în mod exclusiv autorităţilor române în drept.
15. Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, pădurile muntoase, munţii, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
16. Proprietatea privată este garantată, inviolabilă, este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini, apatrizii şi persoanele juridice străine, ori care nu au capital exclusiv românesc, nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole.
17. Pe teritoriul României exploatarea gazelor de şist este interzisă.
18. În România orice infestare a mediului care depăşeşte gradul admis de poluare, de orice tip ar fi ea, constituie infracţiune şi se pedepseşte atât administrativ cât şi penal.
19. Bugetul public naţional cuprinde bugetul central şi bugetele locale;
20. Se interzice elaborarea bugetului public naţional cu deficit bugetar;
21. Se interzice elaborarea unei rectificări a bugetului public naţional cu deficit bugetar.
22. În România pot fi schimbate politic următoarele funcţii în puterea executivă:
a. la nivel central: primul ministru, viceprim-miniştri şi miniştri;
b. la nivel local: presedinţii de consilii judeţene şi consilierii judeţeni, primarii şi consilierii locali.
23. Funcţiile de conducere în Puterea Judecătorească, inclusiv cele de la Curtea Constituţională, se ocupă numai prin concurs, pe bază de competenţă şi performanţă, amestecul politicului în această zonă fiind interzis cu desăvârşire.
24. Nici un cetăţean român nu poate avea imunitate în faţa legii, atunci când o încalcă.
25. Parlamentul este bicameral iar cele două Camere funcţionează, în mod esenţial, astfel:
a. în camera deputaţilor se legiferează;
b. în camera senatorilor se află comisiile juridice şi de control, cu atribuţii bine determinate.
26. Numărul maxim de parlamentari este stabilit în funcţie de numărul total al cetăţenilor români, rezultat în urma recensământului populaţiei, astfel:
a. Pentru deputaţi, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 120.000 de locuitori;
b. Pentru senatori, norma de reprezentare pentru Senat, este de un senator la 240 000 de locuitori.
27. Orice Lege promovată de puterea executivă sau legislativă, înainte de publicarea ei în Monitorul Oficial, se supune imediat, în mod obligatoriu, aprobării populare timp de 60 de zile. În acest caz, trebuie stabilit, în mod clar, faptul că:
a. a. societatea civică poate reacţiona şi cu susţinerea a 100.000 de semnături, strânse în această perioadă, poate veni cu amendamente la acea lege, sau poate cere chiar renunţarea la ea;
b. în aceste situaţii, Parlamentul poate respinge cererile societăţii civice doar dacă promovează referendum naţional pentru aprobarea acelei Legi.
28. În România Sâmbăta şi Duminica sunt zile de odihnă, exceptând sectoarele de activitate cu „foc continuu”, cele care asigură servicii către populaţie, precum şi sectoarele absolut indispensabile, prevăzute de lege.
29. În România ziua de lucru este de maxim 8 ore.
30. Serviciile Secrete sunt sub controlul direct al Parlamentului, iar din punct de vedere administrativ financiar, sunt controlate de către Curtea de Conturi.
31. Curtea de Conturi şi Banca Naţională a României sunt sub controlul direct al Parlamentului.
32. Parlamentarii, miniştrii, magistraţii, avocaţii şi jurnaliştii nu pot fi agenţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
33. În România pedeapsa cu moartea este interzisă.

Art. 3 Reforma Bisericii Ortodoxe Române.

În România se desfăşoară de mai multă vreme un proces intens de denigrare a creştinismului, în general, şi a Bisericii Ortododoxe Române în special. Aceste agresiuni îndreptate împotriva credinţei noastre creştine, pot fi contracarate, în opinia noastră a celor din Mişcarea Focul Dacic, numai printr-o reformă profundă a Bisericii însăşi.
Şi asta pentru că ea este atacată, cu predilecţie, în zonele în care dă dovadă de o oarecare… slăbiciune. Adică, agresorii se folosesc, cu multă viclenie, de unele carenţe ale unor oameni din interiorul Bisericii care, în special în zona administrativă, săvârşesc fapte incompatibile cu valorile autentice creştine, cu Învăţătura Domnului Iisus Hristos.
Drept pentru care Mişcarea Focul Dacic va susţine reforma Bisericii Ortodoxe Române, dacă proiectul de Reformă va conţine următoarele:

1. Schimbarea denumirii din Biserica Ortodoxă Română în Biserica Ortodoxă Creştină Română.
2. Aşezarea temeinică a Bisericii pe principiile şi valorile Învăţăturii Domnului Iisus Hristos, atât din perspectiva spirituală, cât şi din cea materială.
3. Reforma Bisericii Ortodoxe Române, să fie realizată de către preoţi, de către adevăraţii slujitori de Dumnezeu din cadrul Bisericii, cu sprijinul neprecupeţit al enoriaşilor drept credincioşi, cu sprjinul societăţii civice, în general.

4. Stipularea în proiectului de reformă a faptului că Biserica Ortodoxă Română trebuie să aibă în slujba sa preoţi, duhovnici adevăraţi (mă refer aici la cei care ţin cu sufletul şi din suflet slujbele bisericesti), iar popi (cei care merg la servici), să fie trimişi, pur şi simplu… acasă.

Art. 4 Reforma Educaţiei.

Susţinem orice program de reformă a Educaţiei care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Implementarea în toate structurile învăţământului românesc a principiilor şi a valorilor umane consacrate, precum: iubirea de aproape, de familie, de ţară, de popor, de naţiune, adevăr, dreptate, libertate, curaj, demnitate, moralitate, cinste, omenie, echitate, dorinţa de perfecţionare, promovarea nonviolenţei, protejarea naturii, voinţa de-a face bine.
2. Elaborarea unui Proiect al Educaţiei Naţionale, cu obiective concrete desfăşurate pe termen scurt, mediu şi lung, care să fie urmat, respectat, de toţi cei care vor conduce acest domeniu, până la finalizarea lui şi din care să nu lipsească următoarele măsuri:
a. stabilirea unei program educaţional preşcolar care să declanşeze în fiecare copil premizele necesare dorinţei de cunoaştere;
b. consolidarea învățământului profesional precum şi a şcolilor de meserii autohtone;
c. reintroducerea examenelor de admitere în școlile profesionale, în licee și universități;
d. introducerea unui cod etic obligatoriu pentru profesorii, elevii şi studenţii;
e. reanalizarea programei școlare și a conținutului manualelor, la toate nivelurile de învățământ şi scoaterea din acestea a tuturor informațiilor de tip „balast” astfel încât asimilarea cunoştinelor necesare fiecărui nivel de învăţământ să fie mult mai uşoară decât în prezent;
f. omologarea manualelor şcolare care, la toate nivelurile de pregătire, trebuie să fie aceleaşi pentru orice şcoală din ţara;
g. luarea unor măsuri concrete pentru eradicarea analfabetismului;
h. promovarea în sistemul de învăţământ a unor cadre didactice foarte bine pregătite şi neadmiterea pe posturi a unora care nu au o pregatire adecvată în această direcţie;
i. reciclarea periodică a tuturor cadrelor didactice;
j. dotarea instituţiilor de învăţamânt cu săli de sport, bazine de înot, ateliere pentru activităţi manufacturiere, laboratoare pentru disciplinele tehnice şi umane;

Art. 5 Reforma sănătăţii naţionale.

„Mens sana in corpore sano”, o sintagmă a cărei materializare este absolut necesară. Sănătatea unui popor este una dintre condiţiile esenţiale ale evoluţiei lui materiale şi spirituale, a întăririi fiinţei sale naţionale.
Susţinem orice program de reformă a Sănătăţii care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Principiile de funcţionare şi organizare a Sănătăţii nu sunt negociabile şi sunt deasupra oricăror interese comerciale.
2. Elaborarea unui proiect de lege al Sănătăţii naţionale şi apoi susţinerea lui în Parlament. Un proiect care să ţină cont de faptul că în sistemul de sănatate, public sau privat, securitatea sanitară a oamenilor este prioritară şi nu afacerile din domeniu. Un proiect din care să nu lipsească, în nici un caz:
a. obligativitatea prevenţiei medicale, dotarea în această direcţie cu toate cele necesare şi modalităţile clare de aplicare a ei („este mai uşor să previi decât să tratezi”);
b. promovarea intensivă şi obligatorie, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniţă), a unei educaţii sanitare riguroase;
c. reorganizarea, modernizarea sistemului sanitar prin construirea pe tot teritoriul României, a unor spitale de stat sau private, dispensare, policlinici, centre naţionale de cercetare;
d. administrarea corectă şi eficientă, atât în plan local cât şi la nivel naţional a patrimoniului din Sistemul de sănătate..
e. elaborarea de protocoale şi strategii prin care medicina alopată tradiţională, să colaboreze cu medicina alternativă, naturistă, autohtonă, consacrată şi verificată în ceea ce priveşte eficienţa terapiilor;
f. măsuri concrete în direcţia ridicării gradului de profesionalism a cadrelor medicale, dar şi de stopare a exodului lor care poate periclita în mod serios securitatea sanitară a ţării.

Art. 6 Reforma în domeniul resurselor natural şi a protecţiei mediului, a ecosistemului românesc

1. Resursele natural ale ţări nu pot constituii o marfă şi nici un capital, prin urmare ele nu pot fi obiect de negociere în nici un fel de tratat intern sau extern atunci când este vorba despre controlul asupra lor, control care trebuie să aparţină în mod exclusiv autorităţilor române în drept (a se menţiona în Constituţie).
2. Resursele natural ale României sunt exploatate de companii româneşti sau de companii mixte în care partea română trebuie să deţină în mod obligatoriu şi permanent minim 60% din acţiuni (de menţionat în Constituţie).
3. Resursele naturale ale României sunt folosite, în mod prioritar, pentru satisfacerea nevoilor interne ale poporului roman, ale ţării.
4. Statul roman are obligaţia de a ţine evidenţa volumului exploatărilor din această zonă şi de a face public rezultatul obţinut la fiecare sfârşit de an.
5. Statul român va asigura menţinerea suprafeţelor împădurite pe cel puţin 35% din suprafaţa ţării.
6. Statul roman va asigura fluenţa necesară pentru toate râurile din ţară, va executa îndiguirile necesare şi va urmării în permanenţă ca ele să fie curate.
7. Pe teritoriul României exploatarea gazelor de şist este interzisă (a se menţiona în Constituţie).
8. Statul va asigura o protecţie maximă a habitatului animalelor sălbatice şi hrănirea acestora, conform normelor europene.
9. În România orice infestare a mediului care depăşeşte gradul admis de poluare, de orice tip ar fi ea, constituie infracţiune şi se pedepseşte atât administrativ cât şi penal (de menţionat în Constituţie).
10. În România accesul necontrolat al animalelor de casă sau de curte în spaţiul public este interzisă. Statul este obligat să ia măsurile legale în toate cazurile când această regulă este încălcată.

Art. 7 Reforma economiei naţionale.

Economia românească trebuie să cunoască o dezvoltare durabilă, armonioasă, sustenabilă. Ea trebuie direcţionată, prin legi clare neinterpretabile, în mod prioritar, pentru satisfacerii interesului naţional. De asemenea, este absolut necesară şi în acelaşi timp perfect realizabilă o renegociere cu Uniunea Europeană a clauzelor pe Economie.
Prin urmare, susţinem:

1. Lansarea unei Strategii de Dezvoltare Economică pe termen scurt (până la 4 ani), mediu (între 4 şi 12 ani) şi lung (între 12 şi 20 de ani), supunerea acestei Strategii unei consultări publice de amploare şi apoi legiferarea ei în Parlament.
2. Guvernele, indiferent de culoarea politică, sunt obligate, prin lege, să urmeze întocmai coordonatele Strategiei de Dezvoltare Economică, până la finalizarea obiectivelor ei.
3. Elaborarea şi promovarea, în cadrul Strategiei de Dezvoltare Economică a unor legi pentru toate ramurile economiei naţionale care să ducă la redresarea acestora în cel mai scurt timp. În esenţă, aceste legi trebuie să ţină cont de următoarele principii si aspecte:
a. interesele cetăţenilor şi ale ţării sunt prioritare în orice situaţie;
b. protejarea mediului, a ecosistemului, la standarde europene;
c. sustinerea sectorului de afaceri în general și a antreprenoriatului autohton în special;
d. aplicarea unui tratament uniform, nediscriminator, pentru toţi agenţii economici care activează pe teritoriul României.
4. Economia României este o economie de piaţă distributivă.
5. Caracterul distributiv al economiei rezultă din calitatea tuturor cetăţenilor de a fi acţionari anonimi şi egali ai proprietăţii publice.
6. Ca acţionari anonimi, în indiviziune egală a capitalului public, toţi cetăţenii primesc dividende care sunt utilizate de către stat pentru garantarea drepturilor lor fundamentale. Aceste dividende se introduc în Fondul Naţional Public de Garantare a Drepturilor Fundamentale ale Cetăţenilor, fond creat în condiţiile legii organice.
7. Fondul Naţional Public de Garantare a Drepturilor Fundamentale ale Cetăţenilor este destinat subvenţionări treptate şi tot mai consistente a cheltuielilor tuturor locuitorilor României, cetăţeni români, legate de plata utilităţilor, de cheltuielie lor din zona sănătaţii şi a educaţiei, până la eliminarea complectă a acestora (estimăm ca realizabil acest obiectiv în maxim 12 ani)
8. Implicarea consistentă şi competentă a Statului în următoarele ramuri ale Economiei: exploatarea resurselor naturale, sistemul energetic, infrastructură, telecomunicaţii şi cercetare;
9. Desecretizarea imediată a contractelor de concesiune pe resurse, renegocierea lor şi mărirea tuturor redevenţelor la nivelul celor practicate în ţările dezvoltate ale UE.
10. Elaborarea unei legi de exploatare a resurselor naturale care să asigure protejarea mediului la standarde europene dar şi faptul că beneficiarul principal în urma acestor exploatări este poporul român. Această lege trebuie creată pe baza unor criterii directoare de esenţă:
a) existenţa în contractul de concesiune a unor clauze care să conţină măsuri clare de protejarea mediului, la standarde europene;
b) supunerea oricărui proiect unei analize temeinice a unor experţi din domeniu din ţară sau din străinate, avizul acestora fiind obligatoriu;
c) organizarea de dezbaterii publice;
d) exploatarea să fie realizată de companii româneşti;
e) contractele de concesiune să fie publice;
f) exploatarea să se facă prin intermediul Agenţiei Naţionale a Resurselor, agenţie care trebuie consolidată şi investită cu puteri necesare în calitate sa de antreprenor general.
g) autorităţile competente ale Statului trebuie să supravegheze în permanenţă modul în care se desfăşoară exploatarea, respectarea clauzelor contractuale.
11. Reindustrializarea în regim de urgenţă a ţării, respectând cu stricteţe mediul înconjurător, folosind pentru asta tehnologii avansate non-poluante.
12. Refacerea agriculturii autohtone şi începerea imediată a procesului de transformare a ei într-o agricultură organică. MFD estimează că acest proces poate fi finalizat în maxim 12 ani.
13. Elaborarea urgentă a unui proiect naţional de dezvoltare a turismului de toate tipurile: cultural, religios, de tranzit, balnear, de agrement, de afaceri, etc.
14. Declanşarea unui proiect naţional de refacere a infrastructurii României, de electrificare şi modernizare tehnologică a tuturor localităţilor ţării.
15. Dezvoltarea durabilă a tuturor componentelor economice trebuie să aibă ca bază echitatea socială, respectarea demnităţii umane şi armonia cu natura.
16. Orice contract de concesionare sau de închiriere a proprietăţii publice cu clauze secrete este nul de drept.
17. Sunt interzise exporturile de materii prime şi minerale.
18. Bugetul public naţional cuprinde bugetul central şi bugetele locale;
19. Se interzice elaborarea bugetului public naţional cu deficit bugetar;
20. Se interzice elaborarea unei rectificări a bugetului public naţional cu deficit bugetar.
21. Pentru stabilizarea valorii monedei naţionale, Banca Naţională a României este responsabilă de extracţia de aur şi alte metale sau nemetale preţioase ce se vor constitui în Tezaurul Naţional al României.

Art.8 Reforma muncii şi a protecţiei sociale.

Sistemul de muncă şi de protecţie socială trebuie să fie astfel organizat încât omul să fie elementul central şi prioritar al tuturor măsurilor luate în acest sector important al vieţii sociale româneşti. Aceste măsuri trebuie să ducă, într-un timp scurt, la eradicarea sărăciei în România.
Susţinem orice program de reformă a Muncii şi a Protecţiei Sociale care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Promovarea unei Legi a salarizării, care să stabilească în mod foarte clar, un raport echitabil între salariile minime şi maxime ale bugetarilor, care nu trebuie să fie, în nici un caz, mai mare de 1/7.
2. Intocmirea unui Program national de reorganizare şi de redefinire a sistemului de muncă şi protecţie socială din care să nu lipsească următoarele obiective:
a. eradicarea urgentă a sărăciei extreme a cetăţenilor, indiferent de etnie, categorie socială;
b. asigurarea si garantarea conditiilor minime, necesare unui trai decent şi demn, pentru toţi cetăţenii români;
c. construirea pe întreg cuprinsul ţării de „case de retragere”, în care vârstnicii ţării să primească îngrijirea şi ocrotirea de care au nevoie, atunci când sunt nevoiţi să se retragă din activitate şi din viaţa socială;
d. toţi cetăţenii români care au vârsta legală pentru a putea muncii şi sunt apţi de muncă trebuie să aibă asigurat acest drept şi să fie retribuiţi în mod corespunzător;
e. toţi cetăţenii apţi de muncă au obligaţia să muncească, pentru a putea beneficia de asigurări, protecţie socială si pensie de stat;
f. drepturile şi obligaţiile angajatului, dar şi ale angajatorului, trebuie să fie stabilite după criterii morale care să consfinţească o colaborare corectă de ambele părţi, iar aceste criterii trebuie să corespundă, în mod esenţial, următorului principiu: respectul acordat muncii şi demnităţii umane este sacru;
g. persoanele cu handicap si categoriile defavorizate trebuiesc protejate la un nivel decent prin sistemul de pensii şi protecţie socială;
h. promovarea şi legiferarea unui nou sistem de calcul al pensiilor care să ţină cont în mod real de necesităţile minime ale unui trai decent, precum şi de contibuţia realizată de-a lungul activităţii profesionale de fiecare persoană în parte;
i. raportul între cea mai mică şi cea mai mare pesie să fie 1/7, ca şi în cazul salariilor;
j. scăderea vârstei de pensionare, astfel încât aceasta să fie corelată cu speranţa de viaţă reală din România şi posibilităţile reale ale sistemului de pensii de stat.

Art.9 Reforma politică.

Una dintre cele mai mari probleme ale ţării este modul în care se face poltică în România, comportamentul aberant, în multe situaţii, al partidelor politice, al oamenilor politici, faţă de alegători, faţă de interesele reale ale acestora şi ale ţării. Aceste aspecte trebuie schimbate.
Drept pentru care, MFD va susţine orice program de reformă politică, care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Elaborarea unei noi legi a partidelor, care să cuprindă, în mod esențial următoarele aspecte directoare:
a. existența partidelor se justifică numai atâta timp cât ele pot demonstra prin fapte că urmăresc, în mod real, interesele ţării, ale naţiunii;
b. existența reprezentanţilor acestora cu funcţii decizionale în administraţia publică, se justifică numai atâta timp cât ei pot demonstra prin fapte că urmăresc, în mod real, interesul cetăţenilor, interesul local şi naţional;
c. înfiinţarea unui mecanism simplu, clar şi eficient de evaluare regulată a contribuţiei acestor reprezentanţi şi totodată măsurile care pot fi luate în cazul constatării unei slabe performanţe în ceea ce-i priveşte, respectiv: sancţiunea, eliminare din sistem şi înlocuirea lor imediată.
2. Elaborarea unei noi legi electorale care să cuprindă în mod esenţial următoarele:
a. măsuri clare menite să asigure condiţii optime, decente, de a alege şi de a fi ales pentru toţi cetăţenii români în orice parte a lumii s-ar afla şi care să permită pătrunderea în structurile de conducere centrale şi locale a celor mai buni candidaţi, pe bază de competenţă şi performanţă;
b. stabilirea fără echivoc a faptului că persoana care se înscrie în cursa electorală, pentru a ocupa un post în conducerea locală, trebuie să activeze şi să locuiască de cel puţin 3 ani, efectiv, în localitatea unde doreşte să candideze şi apoi, dacă este aleasă, să reprezinte în mod corect şi cu devotament interesele legitime ale comunităţii respective;
c. facilitatarea înscrierii în cursa electorală a candidaţilor independenţi, creând condiţii normale pentru depunerea candidaturii lor atât la alegerile locale cât şi la cele generale; crearea unor condiţii normale pentru desfăşurarea campaniei lor electorale;
d. toate persoanele înscrise în cursa electorală trebuie să anexeze în, mod obligatoriu, la dosarul lor, pe lângă curriculum vitae şi declaraţia de avere, cazierul fiscal, cazierul judiciar şi un certificat de atestare psihică, reglementat prin lege.
3. Elaborarea unei legi de funcţionare a Parlamentului României care să cuprindă, printre altele, următoarele:
a. parlamentarii, miniştri şi consilierii lor personali, preşedinţii de consilii judeţene, consilierii judeţeni, primarii precum şi consilierii locali, nu vor putea schimba partidul care i-a promovat cu altul în timpul legislaturii respective; ei pot, cel mult, să demisioneze în acea legislatură din acel partid şi să devină independenţi;
b. candidaţii independenţi ajunşi în Parlament nu se vor putea înscrie într-un partid politic pe durata desfăşurării legislaturii respective;
c. orice parlamentar care nu respectă mandatul dat de cetăţenii care l-au ales, poate fi oricând demis de către societatea civică sau de către partidul de care aparţine prin proceduri rapide stabilite în Lege;
d. bugetarea strictă a cheltuielilor necesare administrării birourilor parlamentare din teritoriu, precum şi a cheltuielilor realizate de către acestea, în general, plecând de la premiza că onoarea de a fi reprezentant al comunităţii este cea care trebuie să motiveze activitatea parlamentarului şi nu dorinţa de înavuţire;
e. parlamentarii nu pot fi agenţi, informatori, ori colaboratori ai serviciilor secrete.
4. Elaborarea unei Legi de funcţionarea a Guvernului României care să cuprindă, printre altele, următoarele:
a. în funcţionarea structurilor Guvernului patriotismul, profesionalismul, competenţa şi realizarea interesului naţional trebuie să fie principii fundamentale şi obligatorii.
b. Guvernul ţării trebuie să fie format dintr-un număr cât mai mic de ministere (maxim 15) stabilit pe criterii obiective de performanţă.
c. ministerele trebuie să fie obligate, prin Lege, să colaboreze eficient pe baza unei platforme comune, una care să aibă ca vector principal Strategia Naţională de Dezvoltare;
d. în formarea Guvernului, principiul competenţei şi al patriotismului este determinant şi obligatoriu;
e. angajaţii aparatului executiv ministerial odată ajunşi în funcţii îşi pierd de drept calitatea de membri de partid. Excepţie fac prim-ministrul, viceprim-miniştrii, miniştrii şi consilieri personali ai miniştrilor;
f. la toate nivelurile structurilor ministeriale ocuparea prin concurs a posturilor se va face cu celeritate (interimatele vor fi pe o perioadă de maxim 45 de zile), excepţie fac funcţiile desemnate prin numire, conform Legii;
g. reducerea drastică a birocraţiei ministeriale şi a personalului auxiliar;
h. toţi viitorii miniştri sau secretarii de stat sunt obligaţi să anexeze la dosarul lor cazierul fiscal, cazierul judiciar şi un certificat de atestare psihică, reglementat prin lege;
i. miniştrii sau secretarii de stat nu pot fi agenţi, informatori, ori colaboratori ai serviciilor secrete.

Art. 10 Reforma administraţiei publice centrale şi locale.

Personalul bugetar din administraţia publică centrală şi locală trebuie să se ridice la cele mai nalte standarde de profesionalism, drept pentru care cei care lucrează în acest domeniu trebuie să fie aleşi, în toate situaţiile, în mod prioritar, pe principiul competenţei.
Susţinem orice program de reformă a administraţiei publice care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. În administraţia publică centrală şi locală, cuvântul de ordine trebuie să fie: competenţă, performanţă, asumarea oficială a răspunderii, şi respect faţă de cetăţeni.
2. Eliminarea birocraţiei din sistem şi asigurarea transparenţei.
3. Reducerea, în mod treptat, a numărului de bugetari din administraţia centrală şi locală, în special acolo unde pot fi introduse procese automatizate, şi asigurarea de noi locuri de muncă, în mediul privat, al celor disponibilizaţi.
4. Întărirea prerogativelor administrațiilor publice locale și creşterea, la maximum posibil, a autonomiei lor față de administrația publică centrală, în baza principiului descentralizării administrative.
5. Simplificarea şi comasarea tuturor evidenţelor, a obţinerii de avize și aprobări, a plăţilor de taxe şi impozite, într-un ghişeu unic.

Art.11 Reforma cercetării științifice.

Vrem o cercetare științifică bine dotată şi susţinută de către toate structurile statului, dar şi de către mediul de afaceri. Susţinem orice program de reformă a cercetării ştiinţifice care are în componenţa sa următoarele elemente directoare::

1. Cercetarea ştiinţifică trebuie să fie parte integrantă a siguranţei naţionale.
2. Inteligenţa creatoare şi inovatoare a cercetătorilor români, a tuturor celor care au scânteia invenţiei/inovaţiei în ei, este pusă în totalitate în slujba ţării, încurajată, finanţată adecvat şi protejată de către stat, din toate perspectivele.
3. Dezvoltarea cercetării științifice pe baza creativității, competenței și a profesionalismului.
4. Garantarea de către stat a protecţiei totale a mărcilor invenţiilor/inovaţiilor românești precum şi a inventatorilor.
5. Punerea la dispoziția tuturor institutelor de cercetare de spații adecvate și tehnică ultramodernă.
6. Remunerarea corespunzătoare a cercetătorilor și stabilirea unor premii substanțiale pentru brevetarea de invenții ce se dovedesc a fi de un real folos societății și țării.
7. Instituirea unui sistem de burse pentru cercetare științifică, care să ofere posibilitatea tinerilor excepționali să lucreze în marile institute, laboratoare, clinici și universități ale lumii, încă din timpul studenției, sau a doctoratului.
8. Elaborarea unor programe de dezvoltare a cercetării ştinţifice care să ridice treptat acest domeniu la nivelul celui european.

Art.12 Reforma apărării naţionale.

Susţinem orice program de reformă a Apărării Naţionale care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Armata română trebuie să aibă exclusiv un rol de apărare al ţării, în interiorul graniţelor acesteia.
2. Armata României desfăşoară în afara graniţelor ţări doar misiuni de pace şi umanitare.
3. Ţara trebuie să fie protejată de către o armată puternică, instruită şi dotată la cel mai înalt nivel.
4. Reintroducerea unui stagiu militar obligatoriu de pregătire şi instruire militară intensivă, timp de 6 luni, pentru toţi tinerii care au împlinit vârsta de 20 ani.
5. Armata trebuie să fie pregătită în orice moment să intervină pentru apărarea graniţelor ţării, a suveranităţii poporului, a integrităţii naţionale.

Art.13 Reforma în justiţie.

Justiţia trebuie să fie o exprimare clară şi fără echivoc a următoarelor principii: dreptate, adevăr, libertate, moralitate, echitate, curaj, demnitate; iubire de ţară, de neam, de naţiune.
Susţinem orice program de reformă a Justiţiei care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. În desfăşurarea actului de justiţie, dreptatea şi moralitatea trebuie să devină două principii primordiale.
2. Magistratul nu este legea. El doar aplică legea, aşa cum a fost ea emisă de către legiuitor, în litera şi în spiritul ei.
3. Standardizarea şi uniformizarea practicii judiciare la nivel naţional astfel încât să nu mai existe contradicţii în practica judiciară de la o instanţă la alta (cazuri similare, cu sentinţe diametral opuse).
4. Stabilirea prin lege a responsabilităţii administrative şi penale a magistraţilor şi a avocaţilor faţă de erorile judiciare și faţă de nerespectarea conduitei profesionale.
5. Scoaterea din Sistem a tuturor magistraţilor, procurorilor şi a avocaţilor care au legături extra-profesionale, dovedite prin probe, cu lumea interlopă, cu aparatul securisto – comunist ceauşist.
6. Eliminarea din Sistem a tuturor magistraţilor, avocaţilor, care nu pot dovedi provenienţa bunurilor pe care le au şi declanşarea urmării penale asupra lor.
7. Promovarea unui nou cod penal, cu pedepse mari şi foarte mari pentru recidivişti, precum şi pentru infracţiunile grave. Astfel:
a. trădarea de ţară să fie pedepsită cu închisoare pe viaţă şi confiscarea extinsă a averii;
b. infracţiunile privind corupţia la nivel înalt să se pedepsească cu minimum 20 de ani de închisoare; posibilitatea reducerii pedepsei cu mai mult de 50 %, în aceste cazuri, să nu existe, iar această reducere, de 50%, să fie posibilă numai în cazul recuperării integrale a prejudiciului; totodată persoanelor în cauză să li se aplice confiscarea extinsă a averii şi să fie scoase definitiv din viaţa publică;
c. dublarea pedepselor cu închisoarea pentru cei care fac infracţiuni economice, concomitent cu confiscarea extinsă a averilor până la recuperarea întregului prejudiciu;
d. înăsprirea pedepselor pentru criminali, violatori, pedofili;
e. eradicarea clanurilor interlope în cel mai scurt timp posibil;
f. reforma penitenciarelor, conform standardelor europene.

Art.14 Reforma fiscală.

Susţinem orice program de reformă fiscală care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Depolitizarea imediată a Agenției Naționale de Administrare Fiscală
2. Introducerea imediată a declarației anuale de venit.
3. Statul trebuie să creeze condiţiile fiscale necesare desfăşurării afacerilor în cele mai bune condiții posibile, la toate nivelurile structurilor economiei naţionale.
4. Statul trebuie să despovăreze populaţia, prin stabilirea unor taxe şi impozite suportabile.
5. Codul fiscal trebuie să fie coerent şi stabil şi să prevadă taxe şi impozite mult reduse ca număr şi ca valoare, în special pentru intreprinderile mici și mijlocii.
6. Trebuie să fie instituite scutiri de la plata oricăror taxe şi impozite, pentru o perioadă de minim 3 ani, pentru toţi intreprinzătorii particulari care încep să deruleze o afacere.
7. Regândirea şi reducerea drastică a numărului taxelor și impozitelor.
8. Eliminarea birocrației din sistemul fiscal.

Art.15 Reforma bancară.

Este absolut necesar ca Băncile din România să fie puse în mod real în slujba cetăţeanului printr-o creditare armonizată cu necesităţile acestuia, cu capacitatea lui reală de restituire a împrumutului şi prin practicarea unor dobânzi fixe la creditare care să nu depăşească 3% din valoarea creditului, pe an.

Susţinem orice program de reformă bancară care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Statul sprijină băncile cu capital majoritar românesc.
2. Băncile româneşti sunt o alternativă viabilă şi puternică pentru investitori şi pentru intreprinderile mici și mijlocii.
3. Dobânda anuală maximă, practicată la toate creditele acordate, la nivel naţional, nu trebuie să depăşească 5% în total, din valoarea creditului.
4. Eliminarea din contracte a tututuror clauzelor abuzive.
5. Transformarea imediată a creditelor cu dobânzi variabile în credite cu dobândă fixă.
6. Introducerea creditelor pentru finanţarea afacerilor, în mod real şi stimulator, cu stabilirea unei perioade, de minimum un an (perioadă care poate fi mărită în funcţie complexitatea şi mărimea proiectului respectiv), de scutire de la plata ratelor aferente creditutului acordat; acordarea de credite cu dobânzi mici pentru finanțarea întreprinderilor mici si mijlocii.
7. Banca Naţională a României este verificată anual de către o comisie specială de control, parlamentară.

Art.16 Reforma Serviciilor secrete.

Susţinem orice program de reformă a Serviciilor Secrete care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Serviciile secrete nu pot avea agenţi în rândurile judecătorilor, procurorilor, parlamentarilor, miniștrilor, lucrătorilor din mass-media. Adică, fără ofițeri acoperiți, colaboratori sau informatori atât în mediul politic, cât și în justiție. Interdicții legale.
2. Serviciile secrete au în exclusivitate rolul de-a apăra valorile româneşti, interesul poporului român, integritatea teritorială şi de-a combate orice acţiune ostilă îndreptată împotriva ţării, a interesului naţional.
3. Activitatea Serviciilor se află sub controlul direct al comisiei parlamentare permanente de control al Serviciilor.
4. Serviciile sunt obligate să prezinte un raport de activitate semestrial, cu precizarea acţiunilor depistate ca fiind ostile ţării şi poporului român, cu propuneri de măsuri imediate (măsuri supuse spre aprobare comisiei parlamentare, în regim de urgenţă).
5. Serviciile secrete, din punct de vedere financiar, sunt sub controlul direct al Curţii de Conturi.

Art.17 Reconcilierea naţională.

Neamul nostru este grav bolnav de „minciună/manipulare istorică” şi are nevoie urgentă de leacul universal numit adevăr!
Susţinem orice program de reconciliere naţională care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Reabilitarea morală, decretată prin lege, a tuturor celor care au fost victime ale proceselor politice care au avut loc în România în perioada 1918 şi 1990, cât şi a celor care au apărat graniţele ţării împotriva expansiunii sovietice în perioada 1939 – 1945.
2. Iniţierea unui proces naţional în instanţă a crimelor înfăptuite de regimurile politice din România, din 1918 până în anul 1990, asupra naţiunii şi a poporului român şi condamnarea, (chiar şi post-mortem) definitivă şi irevocabilă a acelor regimuri, dovedite a fi vinovate, precum şi a tuturor celor găsiţi vinovaţi.
3. Stabilirea vinovaţilor faţă de toate cele întâmplate în Decembrie 1989 şi pedepsirea lor exemplară.
4. Trimiterea în faţa instanţei a persoanelor care au devalizat şi trădat ţara, din 1989 încoace și pedepsirea lor pe măsură, prin lipsirea de libertate şi prin confiscarea integrală şi extinsă a averilor.
5. Stabilirea adevărului legat de evenimentele din Decembrie 1989.
6. Rejudecarea procesului lui Nicolae Ceauşescu şi al Elenei Ceauşescu.
7. Modificarea Legii 217/2015 care, în forma actuală, este una profund discreţionară şi nedreaptă.

Totul pentru om! Totul pentru naţiune! Cu Dumnezeu înainte!

Asociaţia Mişcarea Focul Dacic

Veniţi cu noi!

http://foculdacic.ro/inscriere-2/