PROGRAM DE RENAŞTERE NAŢIONALĂ

 

 

Vă prezentăm LIDERUL SUPREM al MIŞCĂRII FOCUL DACIC

 

PROGRAMUL DE RENAŞTERE NAŢIONALĂ

 

Obiectivele cuprinse în articolele acestui program sunt stabilite pe termen scurt, mediu şi lung. Mişcarea Focul Dacic susţine faptul că, dacă va exista voinţă politică şi mai ales voinţa naţională necesară, pot fi realizate în totalitate până în anul 2030.

Art. 1 Redobândirea identităţii naţionale.

Fără trecut nu există prezent și fără prezent nu există viitor. Prin urmare, dacă nu ne vom cunoaște rădăcinile și nu le vom preţui, vom fi ca o frunză în vânt în această lume, vom trăi un prezent iluzoriu fără consistență materială și spirituală, vom avea un viitor fără strălucire.
Considerăm că redobândirea dar şi consolidarea identităţii naţionale este absolut necesară realizării renaşterii naţionale. Susţinem acel program care are în componenţa sa, printre altele, următoarele criterii:

1. Scoaterea la lumină a adevăratei istorii a neamului nostru şi educarea tinerei generaţii în direcţia conştientizării descendenţei noastre traco-geto-dace.
2. Editarea şi tipărirea unei cărţi de istorie a naţiunii care să respecte întocmai adevărul.
3. Promovarea tradiţiilor noastre: naţionale, spirituale, morale, ocupaţionale şi a tezaurului folcloric autohton.
4. Dezvoltarea şi încurajarea practicării artei şi meşteşugurilor străbune.
5. Protejarea şi valorificarea patrimoniului naţional, din toate punctele de vedere.
6. Schimbarea imnului naţional şi a numelui ţării din România în Dacia prin referendum naţional.
7. Mutarea capitalei ţării prin referendum naţional.

Art. 2 Revizuirea Constituţiei.

Constituţia României trebuie să răspundă, în mod prioritar, nevoilor naţiunii, ţării şi poporului român. Revizuirea ei trebuie realizată de către o comisie naţională constituantă, alcătuita din cei mai buni specialişti, aleşi din toate domeniile de activitate, care sa includa si jurişti de prestigiu specializaţi în drept constituţional, patrioţi de o înaltă competenţă morală şi profesională. Susţinem acel program care are în componenţa sa, printre altele, următoarele criterii directoare:

1. Adevărul, dreptatea, cinstea, moralitatea, echitatea, competenţa, munca, respectul şi iubirea faţă de ţară, faţă de simbolurile naţionale, suveranitatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitatea ţării, suveranitatea, solidaritatea şi unitatea poporului, inalienabilitatea teritoriului sunt principii de esenţă ale societăţii româneşti şi nu sunt negociabile în nicio situaţie.
2. Familia este celula de bază a societăţii, este alcătuită, în mod esenţial, dintr-un bărbat şi o femeie, este întemeiată pe deplina egalitatea a acestora, pe dreptul și obligaţia lor de a asigura creșterea, educația, instruirea şi ocrotirea copiilor aflaţi sub tutela lor.
3. Suveranitatea poporului este garantată şi ocrotită de toate legile ţării.
4. Referendumul naţional, care a strâns numărul necesar de semnături valabile, se programează în mod obligatoriu în maxim 90 de zile.
5. Decizia poporului luată prin referendum naţional se transformă în lege şi se pune de îndată în executare. Parlamentul este obligat să modifice legea în spiritul hotărârii populare sau să emită o nouă lege (dacă este cazul), în cel mult 30 de zile de la data validării rezultatului referendumului, Guvernul să o publice, de îndată, în Monitorul Oficial şi să o pună apoi imediat in aplicare.
6. În România învăţarea limbii române este obligatorie pentru toţi cetăţenii români.
7. Singura limbă folosită, în instituţiile locale şi naţionale ale Statului, în mass-media, în toate documentele oficiale publice sau private, precum şi pe toate inscripţiile stradale, este limba română.
8. Educația, sănătatea, agricultura, industria grea, sistemul energetic, transporturile, infrastructura căilor de comunicaţie, telecomunicaţiile, cercetarea, resursele naturale ale ţării, terenurile agricole, terenurile forestiere, pădurile, apele, fac parte integrantă din sistemului de siguranță națională.
9. Economia României este o economie de piaţă distributivă, în zona profiturilor realizate din exploatarea proprietăţii publice, a resurselor naturale.
10. Resursele naturale nu sunt o marfă şi nici capital, prin urmare ele nu pot fi obiect de negociere în nici un fel de tratat intern sau extern, ele servesc exclusiv intereselor poporului român care trebuie să aibă un control deplin asupra lor.
11. În România pot fi schimbate politic, ca rezultat al alegerilor, doar următoarele funcţii în puterea executivă:
a. la nivel central: primul ministru, viceprim-miniştri şi miniştri – prin numire;
b. la nivel local: presedinţii de consilii judeţene (prin alegeri locale) şi consilierii judeţeni (prin alegeri locale şi prin decizie politică a partidului de care aparţine consilierul în cauză, la iniţiativa conducerii partidului său, sau a societăţii civice, conform legii), primarii (prin alegeri locale) şi consilierii locali (prin alegeri locale şi prin decizie politică a partidului de care aparţine consilierul în cauză, la iniţiativa conducerii partidului său, sau a societăţii civice, conform legii).
12. Funcţiile de conducere în Puterea Judecătorească, inclusiv cele de la Curtea Constituţională, se ocupă numai prin concurs, pe bază de competenţă şi performanţă, amestecul politicului, sau al grupurilor de interese de orice fel, în această zonă, fiind interzis.
13. În România, atât în administraţia centrală, cât şi locală, toate funcţiile, cu excepţia celor enumerate la articolul 2, la alineatul (11) paragrafele (a) şi (b), se ocupă doar prin concurs, unul echitabil şi transparent, pe bază de competenţă, conform legii.
14. Nici un demnitar român nu are imunitate în faţa legii, atunci când o încalcă, sau atunci când planează asupra sa o suspiciune de săvârşire a unei fapte penale, suspiciune exprimată în mod clar de organele de urmărire penală abilitate.
15. Parlamentul este bicameral iar cele două camere funcţionează, în mod esenţial, astfel:
a. în camera deputaţilor se legiferează;
b. în camera senatorilor se află comisiile juridice şi de control, cu atribuţii bine determinate.
16. Numărul maxim de parlamentari este stabilit în funcţie de numărul total al cetăţenilor români, rezultat în urma recensământului populaţiei, astfel:
a. Pentru deputaţi, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este
de un deputat la 120.000 de locuitori;
b. Pentru senatori, norma de reprezentare pentru Senat, este de un senator la 240 000
de locuitori.
17. Iniţiativa legislativă civică este reglementată prin lege, în aşa fel încât, procedurile de declanşare a ei să se desfăşoare simplu şi în regim de urgenţă, pentru toţi factorii, astfel:
a. Consiliul Consultativ dă avizul, în maxim 7 zile lucrătoare;
b. primarii sunt obligaţi să certifice valabilitatea semnăturilor din dosarele cu listele de semnături, în maxim 7 zile lucrătoare de la depunerea dosarului;
c. Curtea Constituţională verifică dosarele şi dă avizul, cu motivaţia de rigoare, în maxim 14 zile lucrătoare;
d. Orice nerespectare a acestor termene se socoteşte ca fiind o obstrucţionare premeditată a Iniţiativei legislative, este infrancţiune, şi se pedepseşte conform legii.
18. Orice lege nouă promovată de puterea executivă sau legislativă, înainte de promulgarea ei de către Preşedinte, se supune imediat, în mod obligatoriu, aprobării populare, timp de 45 de zile, timp în care poporul, prin organizaţiile sale civice, poate lua atitudine faţă de acea lege, astfel:
a. societatea civică, poate reacţiona şi cu susţinerea a 300.000 de semnături, strânse în această perioadă, din minim 22 de judeţe ale ţării, poate veni cu amendamente la acea lege, sau poate cere chiar retragerea ei din procesul legislativ;
b. în aceste situaţii, Parlamentul este obligat să se supună cererilor societăţii civice; el poate respinge iniţiativa societăţii civice doar dacă promovează un referendum naţional pentru aprobarea acelei legi.
19. Orice modificare a unei legi existente, de către puterea executivă sau legislativă, înainte de promulgarea ei de către Preşedinte, se supune imediat, în mod obligatoriu, aprobării populare, timp de 45 de zile, timp în care poporul, prin organizaţiile sale civice poate lua atitudine faţă de acea modificare, astfel:
a. societatea civică poate reacţiona şi cu susţinerea a 300.000 de semnături, strânse în această perioadă, din minim 22 de judeţe ale ţării poate veni cu amendamente la acea modificare, sau poate cere anularea ei;
b. în aceste situaţii, Parlamentul este obligat să se supună cererilor societăţii civice; el poate respinge iniţiativa societăţii civice doar dacă promovează un referendum naţional pentru aprobarea acelei modificări.
20. Informaţiile obţinute de către Serviciile de Informaţii ale ţării trebuie să fie folosite exclusiv pentru realizarea interesului naţional, iar orice folosire a lor în alte scopuri este asupru pedepsită de lege.
21. Membrii Comisiei pentru Controlul Serviciilor de Informaţii din cadrul Parlamentului României, pe tot parcursul desfăşurării activităţii lor şi după, au obligaţia de a respecta prevederile privind secretul de serviciu, ca si un functionar al unui serviciu de informatii.

Art. 3. Reforma Educaţiei.

Susţinem acel program care are în componenţa sa, printre altele, următoarele criterii:

1. Implementarea în toate structurile învăţământului românesc a principiilor şi a valorilor umane consacrate, precum: iubirea de aproape, de familie, de ţară, de naţiune, adevăr, dreptate, libertate, curaj, demnitate, moralitate, cinste, omenie, echitate, dorinţa de perfecţionare, promovarea non-violenţei, protejarea naturii, voinţa de-a face bine.
2. Elaborarea unui Proiect al Educaţiei Naţionale, cu obiective concrete desfăşurate pe termen scurt, mediu şi lung, care să fie urmat, respectat, de toţi cei care vor conduce acest domeniu, până la finalizarea lui şi din care să nu lipsească următoarele măsuri:
a. stabilirea unei program educaţional care să declanşeze în fiecare copil premizele necesare dorinţei de cunoaştere şi dezvoltarea aptitudinilor personale;
b. consolidarea învățământului profesional precum a şcolilor de arte şi meserii autohtone;
c. reintroducerea examenelor de admitere în licee și universități;
d. introducerea unui cod etic obligatoriu pentru profesori, elevi şi studenţi;
e. reanalizarea programei școlare și a conținutului manualelor, la toate nivelurile de învățământ şi scoaterea din acestea a tuturor informațiilor de tip „balast”, astfel încât asimilarea cunoştinelor necesare fiecărui nivel de învăţământ să fie mult mai uşoară decât în prezent; eliminarea temelor pentru acasă.
f. omologarea manualelor şcolare care, la toate nivelurile de pregătire, trebuie să fie aceleaşi pentru orice şcoală din ţara;
g. luarea unor măsuri concrete pentru eradicarea analfabetismului;
h. promovarea în sistemul de învăţământ a unor cadre didactice foarte bine pregătite şi neadmiterea pe posturi a unora care nu au o pregatire adecvată în această direcţie;
i. dotarea instituţiilor de învăţamânt cu săli de sport, bazine de înot, ateliere pentru activităţi manufacturiere, laboratoare pentru disciplinele tehnice şi umane.
j. introducerea avizului psihologic anual pentru toţi profesorii din învăţământ;
k. depolitizarea întregului Sistem de Educatia din România.

Art. 4. Reforma sănătăţii naţionale.

„Mens sana in corpore sano”, o sintagmă a cărei materializare este absolut necesară. Sănătatea unui popor este una dintre condiţiile esenţiale ale evoluţiei lui materiale şi spirituale, a întăririi fiinţei sale naţionale. Principiile de funcţionare şi organizare a Sănătăţii nu sunt negociabile şi sunt deasupra oricăror interese comerciale. Susţinem acel program care are în componenţa sa, printre altele, următoarele criterii:

1. Elaborarea unui proiect de lege al Sănătăţii naţionale şi apoi susţinerea lui în Parlament. Un proiect care să ţină cont de faptul că în sistemul de sănatate, public sau privat, securitatea sanitară a oamenilor este prioritară şi nu afacerile din domeniu. Un proiect din care să nu lipsească, în nici un caz:
a. obligativitatea prevenţiei medicale, dotarea în această direcţie cu toate cele necesare şi modalităţile clare de aplicare a ei („este mai uşor să previi decât să tratezi”);
b. promovarea intensivă şi obligatorie, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniţă), a unei educaţii sanitare riguroase;
c. reorganizarea şi modernizarea sistemului sanitar prin construirea pe tot teritoriul României, a unor spitale de stat sau private, dispensare, policlinici, centre naţionale de cercetare;
d. administrarea corectă şi eficientă, atât în plan local cât şi la nivel naţional a patrimoniului din sistemul de sănătate in mod transparent;
e. elaborarea de protocoale şi strategii prin care medicina alopată tradiţională, să colaboreze cu medicina alternativă, naturistă, autohtonă, consacrată şi verificată în ceea ce priveşte eficienţa terapiilor;
f. măsuri concrete în direcţia ridicării gradului de profesionalism a cadrelor medicale, dar şi de stopare a exodului lor care poate periclita în mod serios securitatea sanitară a ţării.
2. Revizuirea legislaţiei din domeniu astfel încât aceasta să nu mai permită apariţia pe piaţa românească, fără studii clasice şi aprofundate realizate de organismele abilitate independente, „produse” de tipul: codex alimentarius, sare iodată, vaccinuri otravitoare, sau a altor medicamente netestate clinic, daunatoare.

Art. 5 Reforma economiei naţionale.

Economia românească trebuie să cunoască o dezvoltare durabilă, armonioasă, sustenabilă. Ea trebuie direcţionată, prin legi clare, neinterpretabile, în mod prioritar, pentru satisfacerea interesului ţări, a nevoilor legitime ale poporului român. De asemenea, este absolut necesară şi în acelaşi timp perfect realizabilă o renegociere cu Uniunea Europeană a clauzelor pe Economie. Prin urmare, susţinem:

1. Lansarea unei Strategii de Dezvoltare Economică pe termen scurt (până la 4 ani), mediu (între 4 şi 12 ani) şi lung (între 12 şi 20 de ani), supunerea acestei strategii unei consultări publice de amploare şi apoi legiferarea ei în Parlament.
2. Guvernele, indiferent de culoarea politică, sunt obligate, prin lege, să urmeze întocmai coordonatele Strategiei de Dezvoltare Economică, până la finalizarea obiectivelor ei şi să le pună permanent în concordanță cu realizările tehnice și științifice ale momentului.
3. Elaborarea şi promovarea, în cadrul Strategiei de Dezvoltare Economică a unor legi pentru toate ramurile economiei naţionale care să ducă la redresarea acestora în cel mai scurt timp. În esenţă, aceste legi trebuie să ţină cont de următoarele principii si aspecte:
a. interesele cetăţenilor şi ale ţării sunt prioritare în orice situaţie;
b. protejarea mediului si a ecosistemului, la standarde europene;
c. sustinerea sectorului de afaceri în general și a antreprenoriatului autohton în special;
d. aplicarea unui tratament uniform, nediscriminator, pentru toţi agenţii economici care activează pe teritoriul României;
e. susţinerea sistemului IT şi dezvoltarea lui armonioasă în folosul ţării;
f. o nouă lege a partenariatului public-privat care să asigure transparenţa in domeniu şi satisfacerea prioritară a intereselor comunităţii.
4. În zona de exploatare a proprietăţii publice, a resurselor naturale, eonomia României este o economie de piaţă distributivă. Adică, cetăţenii români sunt acţionari anonimi şi egali în sectorul de exploatare a avuţiei publice. Ca acţionari anonimi, în indiviziune egală în zona propietăţii publice, toţi cetăţenii români, primesc dividende care sunt utilizate de către Stat pentru garantarea drepturilor lor fundamentale. Aşadar, aceste dividende nu vor fi împărţite în mod efectiv cetăţenilor ci se vor introduce în Fondul Naţional Public al Cetăţenilor, fond creat şi administrat în condiţiile unei legii speciale, de către Comisia de Administrare a Fondului Naţional Public.
5. Fondul Naţional Public al Cetăţenilor este destinat subvenţionări treptate şi tot mai consistente a cheltuielilor de întreţinere a cetăţenilor români, persoane fizice, cu domiciliul stabil în România, cheltuieli legate strict de plata utilităţilor (curent, apă, gaz, încălzire), până la eliminarea complectă a acestora (estimăm ca realizabil acest obiectiv în maxim 12 ani).
6. Implicarea consistentă şi competentă a statului în următoarele ramuri ale economiei: exploatarea resurselor naturale, sistemul energetic, infrastructură, transporturi publice, telecomunicaţii şi cercetare.
7. Renegocierea contractelor de concesiune încheiate din 1990 până în prezent şi mărirea tuturor redevenţelor, practicate în această zonă, la nivelul celor din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene.
8. Elaborarea unei legi de exploatare a resurselor naturale care să asigure protejarea mediului la standarde europene şi care să ţină cont de faptul că beneficiarul principal în urma acestor exploatări este poporul român. Această lege trebuie creată pe baza unor criterii directoare de esenţă, precum:
a. în contractul de concesiune sunt clauze care să conţin măsuri clare de protejarea mediului, la standarde europene;
b. orice contract de concesionare, de închiriere a proprietăţii publice, actual sau viitor, cu clauze secrete, este nul de drept;
c. contractele de concesiune sunt publice;
d. orice proiect de explorare şi exploatare a resurselor naturale se supune unei analize temeinice efectuate de experţi din domeniu, interni şi externi (daca este cazul), iar obţinerea unui aviz pozitiv este absolut obligatorie; în caz contrar proiectul nu se aprobă;
e. organizarea de dezbaterii publice;
f. autorităţile competente ale Statului supraveghează în permanenţă modul în care se desfăşoară exploatarea, precum şi respectarea clauzelor contractuale.
9. Reindustrializarea ţării, urmând o strategie bine pusă la punct, respectând cu stricteţe mediul înconjurător, folosind pentru asta tehnologii avansate nepoluante.
10. Refacerea agriculturii autohtone şi începerea imediată a procesului de transformare a ei într-o agricultură organică. Acest proces poate fi finalizat în maxim 12 ani.
11. Elaborarea urgentă a unui proiect naţional de dezvoltare armonioasă a turismului de toate tipurile: cultural, religios, de tranzit, balnear, de agrement, de afaceri, etc.
12. Declanşarea unui proiect naţional de construire şi refacere a infrastructurii României, de electrificare şi modernizare tehnologică a tuturor localităţilor ţării de reglementare a transporturilor.
13. Dezvoltarea durabilă a tuturor componentelor economice trebuie să aibă ca bază echitatea socială, respectarea demnităţii umane şi armonia cu natura.
14. Interzicerea exportului de materii prime.
15. Trecerea sub administrarea statului a obiectivelor și sectoarelor economice de care depinde, în mod direct, nivelul de trai al populației, deoarece sunt mijloace de spoliere a națiunii.
16. Etatizatrea sistemelor de furnizare a energiei electrice și termice, a gazelor naturale, a apei calde și reci.
17. Reînființarea Ministerului Comerțului Exterior cu oficiile lor județene, cu reprezentanţi economici în fiecare ambasadă română din străinătate, cu fonduri atrase astfel:
a. liderii întreprinzători din domeniul import-export contribuie cu un anumit procent din cifra lor de afaceri pe ultimul an la fondarea MCE;
b. primăria Capitalei oferă gratuit spațiul necesar aparatului central al MCE;
c. Ministerul Afacerilor Externe transferă posturile de consilier economic la Ministerul Comerţului Exterior, cu tot cu sumele necesare salarizării.
18. Reluarea activităţii în mineritul de aur, argint, uraniu și alte materiale rare și scumpe, cu forțe proprii și în interesul națiunii române.
19. Descoperirile, invențiile și inovațiile trebuie să devină prioritate de stat, deoarece pot aduce sume imense de bani din străinătate. Ele trebuie să fie coordonate de un minister distinct.
20. Readucerea în ţară a rezervei de aur a BNR.
21. Producătorul este tras la răspundere pentru efectele cauzate de produsul lui mediului si/sau cetateanului.

Art.6. Reforma muncii şi a protecţiei sociale.

Sistemul de muncă şi de protecţie socială trebuie să fie astfel organizat încât omul să fie elementul central şi prioritar al tuturor măsurilor luate în acest sector important al vieţii sociale româneşti. Aceste măsuri trebuie să ducă, într-un timp scurt, la eradicarea sărăciei în România.

Susţinem acel program de reformă a Muncii şi a Protecţiei Sociale care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Promovarea unei legi a salarizării, care să stabilească în mod foarte clar, un raport echitabil între salariile minime pe economie şi maxime ale bugetarilor, care nu trebuie să fie, în nici un caz, mai mare de 1/7.
2. Intocmirea unui program national de reorganizare şi de redefinire a sistemului de muncă şi protecţie socială din care să nu lipsească următoarele obiective:
a. eradicarea urgentă a sărăciei extreme;
b. asigurarea si garantarea conditiilor minime, necesare unui trai decent şi demn fiecărui cetăţean;
c. construirea pe întreg cuprinsul ţării de „case de retragere”, în care vârstnicii ţării să primească îngrijirea şi ocrotirea de care au nevoie;
d. toţi cetăţenii români care au vârsta legală pentru a putea muncii şi sunt apţi de muncă trebuie să aibă asigurat acest drept şi să fie retribuiţi în mod corespunzător;
e. toţi cetăţenii apţi de muncă trebuie să muncească, pentru a putea beneficia de asigurări, protecţie socială si pensie de stat, cu exceptia însoţitorilor-aparţinători;
f. drepturile şi obligaţiile angajatului, dar şi ale angajatorului, trebuie să fie stabilite după criterii morale care să consfinţească o colaborare corectă de ambele părţi, iar aceste criterii trebuie să corespundă, în mod esenţial, următorului principiu: respectul acordat muncii şi demnităţii umane este sacru;
g. persoanele cu handicap si categoriile defavorizate trebuiesc protejate la un nivel decent prin sistemul de pensii, protecţie şi incluziune socială;
h. promovarea şi legiferarea unui nou sistem de calcul al pensiilor care să ţină cont în mod real de necesităţile minime ale unui trai decent, precum şi de contibuţia realizată de-a lungul activităţii profesionale de fiecare persoană în parte;
i. raportul între cea mai mică şi cea mai mare pesie să fie 1/7, ca şi în cazul salariilor;
j. scăderea vârstei de pensionare, astfel încât aceasta să fie corelată cu speranţa de viaţă reală din România şi posibilităţile reale ale sistemului de pensii de Stat;
k. anularea tuturor ajutoarelor statale acordate persoanelor apte de muncă. În loc de ajutoare, să li se ofere locuri de muncă;
l. ajutorul de șomaj să se acorde numai până ce șomerul refuză primul loc de muncă oferit, indiferent de studii și calificare;
m. mărirea salariilor medicilor și ale profesorilor în mod diferențiat, cu cel puțin 50%, din sumele obținute prin anularea salarizării consilierilor comunali, orășenești, municipali și județeni. Consilierii prestează muncă în folosul obștii, în mod gratuit. Astfel, vom repara o nedreptate socială gravă și vom elimina clientela politică formată din consilierii menționați;
n. anularea subvențiilor acordate asociațiilor minorităților naționale, deoarece ele reprezintă o discriminare a majorității românești și o instigare la izolaționism etnic.
o. eliminarea din domeniul public a privilegiilor speciale.

Art.7. Reforma politică.

Una dintre cele mai mari probleme ale ţării este modul în care se face poltică în România, comportamentul aberant, în multe situaţii, al partidelor politice, al oamenilor politici, faţă de alegători, faţă de interesele reale ale acestora şi ale ţării. MFD susţine doar acel program de reformă politică, care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Elaborarea unei noi legi a partidelor, care să cuprindă, în mod esențial următoarele aspecte directoare:
a. existența partidelor se justifică numai atâta timp cât ele pot demonstra prin fapte că urmăresc, în mod real, interesele ţării, ale naţiunii;
b. existența reprezentanţilor acestora cu funcţii decizionale în administraţia publică, se justifică numai atâta timp cât ei pot demonstra prin fapte că urmăresc, în mod real, interesul cetăţenilor, interesul local şi naţional;
c. înfiinţarea unui mecanism simplu, clar şi eficient de evaluare regulată a contribuţiei acestor reprezentanţi şi totodată măsurile care pot fi luate în cazul constatării unei slabe performanţe în ceea ce-i priveşte, respectiv: sancţiunea, eliminare din sistem şi înlocuirea lor imediată.
2. Elaborarea unei noi legi electorale care să cuprindă în mod esenţial următoarele:
a. măsuri clare menite să asigure condiţii optime, decente, de a alege şi de a fi ales pentru toţi cetăţenii români şi care să permită pătrunderea în structurile de conducere centrale şi locale a celor mai buni candidaţi, pe bază de competenţă şi performanţă;
b. stabilirea fără echivoc a faptului că persoana care se înscrie în cursa electorală, pentru a ocupa un post în conducerea locală, trebuie să activeze şi să locuiască de cel puţin 3 ani, efectiv, în localitatea unde doreşte să candideze şi apoi, dacă este aleasă, să reprezinte în mod corect şi cu devotament interesele legitime ale comunităţii respective;
c. facilitatarea înscrierii în cursa electorală a candidaţilor independenţi, creând condiţii normale pentru depunerea candidaturii lor atât la alegerile locale cât şi la cele generale; crearea unor condiţii normale pentru desfăşurarea campaniei lor electorale;
d. toate persoanele înscrise în cursa electorală trebuie să anexeze în, mod obligatoriu, la dosarul lor, pe lângă curriculum vitae şi declaraţia de avere, cazierul fiscal, cazierul judiciar şi un certificat de atestare psihică, reglementat prin lege.
3. Elaborarea unei legi de funcţionare a Parlamentului României care să cuprindă, printre altele, următoarele:
a. parlamentarii, miniştri şi consilierii lor personali, preşedinţii de consilii judeţene, consilierii judeţeni, primarii precum şi consilierii locali, nu vor putea schimba partidul care i-a promovat cu altul în timpul legislaturii respective; ei pot, cel mult, să demisioneze în acea legislatură din acel partid şi să devină independenţi;
b. candidaţii independenţi ajunşi în Parlament nu se vor putea înscrie într-un partid politic pe durata desfăşurării legislaturii respective;
c. orice parlamentar care nu respectă mandatul dat de cetăţenii care l-au ales, poate fi oricând demis de către societatea civică sau de către partidul de care aparţine prin proceduri rapide stabilite în lege;
d. bugetarea strictă a cheltuielilor necesare administrării birourilor parlamentare din teritoriu, precum şi a cheltuielilor realizate de către acestea, în general, plecând de la premiza că onoarea de a fi reprezentant al comunităţii este cea care trebuie să motiveze activitatea parlamentarului şi nu dorinţa de înavuţire.
e. eliminarea votului secret;
4. Elaborarea unei legi de funcţionarea a Guvernului României care să cuprindă, printre altele, următoarele:
a. în funcţionarea structurilor Guvernului: patriotismul, profesionalismul, competenţa şi realizarea interesului naţional trebuie să fie principii fundamentale;
b. Guvernul ţării este format din maxim 15 ministere;
c. ministerele sunt obligate prin lege să colaboreze eficient pe baza unei platforme comune, una care să aibă ca vector principal Strategia Naţională de Dezvoltare;
d. în formarea Guvernului, principiul competenţei şi al patriotismului este determinant;
e. angajaţii aparatului executiv ministerial odată ajunşi în funcţii îşi pierd de drept calitatea de membri de partid. Excepţie fac prim-ministrul, viceprim-miniştrii, miniştrii şi consilieri personali ai miniştrilor;
f. la toate nivelurile structurilor ministeriale ocuparea prin concurs a posturilor se va face cu celeritate (interimatele vor fi pe o perioadă de maxim 45 de zile), excepţie fac funcţiile desemnate prin numire, conform legii;
g. reducerea drastică a birocraţiei ministeriale şi a personalului auxiliar;
h. toţi viitorii miniştri si secretarii de stat, sunt obligaţi să anexeze la dosarul lor cazierul fiscal, cazierul judiciar şi un certificat de atestare psihică, reglementat prin lege;
5. Interzicerea prin Constituție a subvenționării din buget a partidelor politice, cultelor religioase, și asociațiilor non-profit şi alocarea celor câteva miliarde de Euro pentru investiţii. Instituţiile menţionate pot funcţiona cu bani din cotizaţii, donaţii, sponsorizări.
6. Comasarea aparatului parlamentar, prezidențial și guvernamental într-o singură clădire și închirierea Casei Poporului.

Art. 8 Reforma administraţiei publice centrale şi locale.

Personalul bugetar din administraţia publică centrală şi locală trebuie să se ridice la cele mai inalte standarde de profesionalism, drept pentru care cei care lucrează în acest domeniu trebuie să fie aleşi, în toate situaţiile, în mod prioritar, pe principiul competenţei. Susţinem orice program de reformă a administraţiei publice care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. În administraţia publică centrală şi locală, cuvântul de ordine trebuie să fie: competenţă, performanţă, asumarea oficială a răspunderii, şi respect faţă de cetăţeni.
2. Eliminarea birocraţiei din sistem şi asigurarea transparenţei totale.
3. Reducerea, în mod treptat, a numărului de bugetari din administraţia centrală şi locală, în special acolo unde pot fi introduse procese automatizate, astfel încât numărul actual al acestora să fie redus la jumătate, până în anul 2028.
4. Întărirea prerogativelor dar şi mărirea responsabilităţilor administrațiilor publice locale.
5. Simplificarea şi comasarea tuturor evidenţelor, a obţinerii de avize și aprobări, a plăţilor de taxe şi impozite, într-un ghişeu unic, începând cu anul 2024.

Art.9. Reforma apărării naţionale.

Susţinem acel program de reformă a Apărării Naţionale care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Armata română are exclusiv un rol de apărare, în interiorul graniţelor ţării.
2. Armata României desfăşoară în afara graniţelor doar misiuni de pace şi umanitare.
3. Armată română este puternică, instruită şi dotată la cel mai înalt nivel.
4. Introducerea unei pregătiri militare, obligatorii şi intensive, timp de 12 luni, pentru toţi tinerii care au împlinit vârsta de 20 de de ani.
5. Armata este pregătită în orice moment să intervină pentru apărarea graniţelor ţării, a suveranităţii poporului, a integrităţii naţionale.
6. Dezvoltarea industriei naţionale de apărare
7. Înfiinţarea Gărzilor Civice

Art.10. Reforma în justiţie.

Justiţia trebuie să fie o exprimare clară şi fără echivoc a următoarelor principii: dreptate, adevăr, libertate, moralitate, echitate, curaj, demnitate. Susţinem acel program de reformă a Justiţiei care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. În desfăşurarea actului de justiţie, dreptatea şi moralitatea trebuie să devină două principii primordiale.
2. Magistratul nu este legea. El doar o aplică în spiritul şi litera ei.
3. Standardizarea şi uniformizarea practicii judiciare la nivel naţional astfel încât să nu mai existe contradicţii în practica judiciară de la o instanţă la alta (cazuri similare, cu sentinţe diametral opuse), respectarea strictă a jurisprudenţei.
4. Stabilirea prin lege a responsabilităţii administrative şi penale a magistraţilor şi a avocaţilor faţă de erorile judiciare și faţă de nerespectarea conduitei profesionale.
5. Scoaterea din Justiţie a tuturor magistraţilor, a procurorilor şi a avocaţilor care au legături extra-profesionale, dovedite prin probe, cu lumea interlopă, cu grupuri de interese de tip mafiot, cu oameni care aparţin ocultei interne sau externe.
6. Scoaterea procurorilor din corpul magistraţilor.
7. Promovarea unui nou cod penal, cu pedepse mari şi foarte mari pentru recidivişti, precum şi pentru infracţiunile grave, astfel:
a. Faptele extrem de grave precum genocidul, înalta trădarea, crimele multiple, cele petrecute cu sadism sau cu premeditare, faptele de corupţie cu prejudicii mai mari de un milion de euro, precum şi alte fapte prevăzute de legiuitor, să fie pedepsite cu închisoare pe viaţă şi confiscarea extinsă a averii; în această direcţie construirea unei închisoari speciale, de înaltă securitate, în care să fie asigurate condamnaţilor pe viaţă condiţiile necesare conform standardelor europene, dar cu un regim strict de detenţie stabilit printr-o lege specială.
b. infracţiunile privind corupţia la nivel înalt să fie pedepsite cu minimum 20 de ani de închisoare şi confiscarea exinsă a averii; celor în cauză să le fie interzise, de asemenea, anumite drepturi civile pe o durată de 10 ani după executarea pedepsei precum: drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi director/împuternicit/asociat/administrator/beneficiar real al unor societăţi comerciale sau împuternicit al acestora, în ţară sau în străinătate; posibilitatea reducerii pedepsei cu mai mult de 50 %, în aceste cazuri, să nu existe, iar această reducere, de până la 50%, să fie posibilă numai în cazul recuperării integrale a prejudiciului cauzat;
c. dublarea pedepselor cu închisoarea pentru cei care fac infracţiuni economice, concomitent cu confiscarea extinsă a averilor până la recuperarea întregului prejudiciu;
d. înăsprirea pedepselor pentru criminali, violatori, pedofili;
e. analiza atentă a tuturor documentelor de privatizare a obiectivelor economice românești și anularea celor în care s-a încălcat legea în orice mod. Readucerea obiectivelor recuperate în avuția națională și eficientizarea lor, sub conducerea unor profesionişti competenţi din domeniu;
f. analiza severă a tuturor restituirilor, pe baza unei legi noi și anularea celor efectuate cu încălcarea principiilor de drept românesc.
g. readucerea la avuția națională a tuturor obiectivelor economice restituite fără drept, sau dincolo de limitele legii. (de exemplu: castelul Bran poate fi recuperat printr-o simplă hotărâre a Consiliului Municipal Brașov de anulare a donației făcute prințesei Ileana);
h. introducerea unor proceduri de judecare de urgenţă a tuturor dosarelor care fac referire la anumite cauze specificate distinct de legiuitor.

Art.11. Reforma fiscală.

Susţinem acel program de reformă fiscală care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Depolitizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
2. Introducerea declarației anuale de venit.
3. Codul fiscal trebuie să fie coerent şi stabil şi să prevadă taxe şi impozite reduse în mod drastic ca număr şi ca valoare, în special pentru intreprinderile mici și mijlocii.
4. Trebuie să fie instituite scutiri de la plata oricăror taxe şi impozite, pentru o perioadă de minim 3 ani, pentru toţi intreprinzătorii particulari care încep să deruleze o afacere.
5. Regândirea taxelor şi a impozitelor precum şi reducerea drastică a numărului lor.
6. Eliminarea birocrației din sistemul fiscal.
7. Asigurările obligatorii să fie trecute la stat, pentru a intra în buget, nu în buzunarele unor afacerişti veroşi.
8. Impozitarea severă a importurilor de lux, mai scumpe de 20 000 de euro: yahturi, autoturisme, elicoptere, avioane etc.
9. Taxa pe viciu a fost concentrată asupra consumului de alcool. (Dacă vom ridica sever taxele pentru producerea și desfacerea băuturilor alcoolice, vom câștiga bani la buget și sănătate pentru populație).
10. Reformarea sistemului fiscal, în spiritul solidarității naționale. Aceasta presupune adoptarea impozitului progresiv pe venituri provenite din alte surse, altele decât cele salariale și pe avere, contribuind la viața civilizată a majorității cetățenilor.

Art.12. Reforma bancară.

Este absolut necesar ca Băncile din România să fie puse în mod real în slujba cetăţeanului printr-o creditare armonizată cu necesităţile acestuia, cu capacitatea lui reală de restituire a împrumutului şi prin practicarea unor dobânzi fixe la creditare care să nu depăşească media dobanzilor pe an practicate in primelem10 tari europene. Susţinem acel program de reformă bancară care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Revitalizarea Băncilor Româneşti, cu sprijinul BNR, pentru ca acestea să poată deveni o alternativă viabilă şi puternică pentru investitori şi pentru intreprinderile mici și mijlocii.
2. Supravegherea permanentă de către BNR a contractelor de creditare astfel încât să nu existe în ele clauze abuzive.
3. Introducerea creditelor pentru finanţarea afacerilor, în mod real şi stimulator, cu stabilirea unei perioade, de minimum un an (perioadă care poate fi mărită în funcţie complexitatea şi mărimea proiectului respectiv), de scutire de la plata ratelor aferente creditutului acordat; acordarea de credite cu dobânzi mici pentru finanțarea întreprinderilor mici si mijlocii.
4. Preluarea de către Stat a controlui total asupra extracţiilor de aur şi a altor metale sau nemetale preţioase, care pot constitui, în mod real şi eficient, Tezaurul Naţional al României.
5. Lansarea pe piaţa de capital, intern şi internaţional, a unei monezi de aur de 1 Leu.
6. Reînființarea Băncii Române de Comerț Exterior, prin care întreprinzătorii români să-și poată desfășura afacerile în siguranță. Aceasta să fie o societate pe acțiuni, cu fonduri atrase astfel:
a. o parte din acțiuni deținute de statul român;
b. un pachet de acțiuni cumpărate de firmele de import-export române
c. un alt pachet de acțiuni cumpărate de populație, pe piața de acțiuni
d. nimeni nu are voie să dețină mai mult de 40% din acțiuni, pentru a evita acşiunile de tip monopol.
7. Reînființarea Băncii Române pentru Agricultură, cu fonduri atrase astfel:
a. o parte din acțiuni deținute de statul român;
b. pachete mari de acțiuni ale marilor procesatori, exportatori și importatori de produse agro-alimentare;
c. un alt pachet de acțiuni cumpărate de populație, pe piața de acțiuni;
d. pentru siguranță, împrumuturile cu caracter agricol să poată fi garantate cu case din mediul rural, iazuri sau alte bunuri.
8. Dobânzile la creditele acordate de sistemul bancar sau nebancar nu pot depăşi procentul dobânzii medii practicată pe piaţa financiară a primelor 10 state europene ca dezvoltare.
9. BNR trebuie să intre sub controlul Parlamentului României indiferent de ce spune legislaţia europeană.

Art.13. Reconcilierea naţională.

Neamul nostru este grav bolnav de „minciună/manipulare istorică” şi are nevoie urgentă de leacul universal numit adevăr! Susţinem acel program de reconciliere naţională care are în componenţa sa următoarele elemente directoare:

1. Reabilitarea morală, decretată prin lege, a tuturor celor care au fost victime ale proceselor politice care au avut loc în România în perioada 1918 şi 1990, cât şi a celor care au apărat graniţele ţării împotriva expansiunii sovietice în perioada 1939 – 1945.
2. Instituirea unui Tribunal Special, cu participare internaţională şi iniţierea unui proces naţional, în instanţă, a tuturor crimelor şi abuzurilor înfăptuite de regimurile politice din România, din 1918 până în anul 1990 şi condamnarea, (chiar şi post-mortem) definitivă şi irevocabilă a acelor regimuri, dovedite a fi vinovate, precum şi a tuturor celor găsiţi vinovaţi.
3. Constituirea unui Tribunal Special care să judece toate actele, care au dus la distrugerea economiei româneşti începând cu 15 Decembrie 1989.
4. Rejudecarea procesului lui Nicolae Ceauşescu şi al Elenei Ceauşescu.
5. Modificarea legii 217/2015 care, în forma actuală, este una profund discreţionară şi nedreaptă.

LIBERTATE!  ADEVĂR!  DREPTATE!

Veniți în Mișcarea Focul Dacic!

http://foculdacic.ro/inscriere-2/

Mai înainte de a te înscrie citeşte R.O.F al Asociaţiei Mişcarea Focul Dacic şi Statutul ei pe care le găseşti pe prima pagina a website-ului nostru oficial www.foculdacic.ro

Dacă doreşti să ne transmiţi ceva foloseşte această adresă de mail: foculdacic@yahoo.com